Front comun fără precedent în agricultură și societatea civilă

Organizații reprezentative ale fermierilor comerciali de toate dimensiunile, ale amelioratorilor și producătorilor de sămânță, apicultorilor și organizațiilor de mediu au transmis autorităților române o scrisoare comună prin care solicită menținerea poziției inițiale a României și vot împotriva acordului final al Uniunii Europene privind noile tehnici genomice (NGT), aflat pe agenda Consiliului UE din 19 decembrie 2025.

Este un demers rar, care reunește actori aflați adesea în poziții diferite, dar care, în acest caz, împărtășesc aceeași îngrijorare: forma actuală a compromisului NGT nu este în interesul fermierilor români și nici al agriculturii europene.

Ce sunt NGT și ce promite acordul european

Noile tehnici genomice (NGT), cunoscute și sub denumirea de gene editing, sunt promovate la nivel european ca soluții pentru:

• creșterea rezilienței la secetă,
• reducerea utilizării pesticidelor,
• adaptarea agriculturii la schimbările climatice.

În teorie, acestea ar trebui să faciliteze accesul fermierilor la inovație. În practică, însă, textul compromisului negociat la nivelul UE produce efecte contrare.

Problema-cheie: tehnologiile utile fermierilor sunt excluse din regimul simplificat

Conform comunicatului oficial al Consiliului UE, plantele dezvoltate pentru a conferi rezistență la dăunători, boli sau toleranță la erbicide sunt excluse din categoria NGT-1 și sunt încadrate direct în categoria NGT-2, supusă aceluiași regim juridic aplicabil organismelor modificate genetic (OMG).

Cu alte cuvinte:

• exact trăsăturile agronomice utile fermierilor nu beneficiază de dereglementare;
• promisiunea „rezilienței” se oprește pe hârtie.

Impact direct asupra României: cazul Clearfield și Express

România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană.
În acest context, impactul acordului NGT este disproporționat.

Tehnologii utilizate pe scară largă de fermierii români, precum Clearfield și Express, sunt încadrate direct ca NGT-2, ceea ce înseamnă:

• costuri mai mari,
• birocrație suplimentară,
• risc comercial crescut,
• acces limitat la piețe de export.

Fără beneficii reale demonstrate pentru fermieri.

NGT nu înseamnă OMG, dar au regim juridic de OMG

Un aspect esențial, adesea omis din dezbaterea publică, este următorul:

👉 România nu cultivă organisme modificate genetic (OMG).
👉 Cu toate acestea, plantele încadrate ca NGT-2 sunt supuse aceluiași regim juridic ca OMG, inclusiv evaluării de risc, autorizării, trasabilității și etichetării.

Această contradicție generează confuzie, costuri și vulnerabilitate comercială, mai ales în relația cu piețe terțe.

Exporturile agricole, în pericol

Multe piețe externe relevante pentru România, precum Turcia, nu recunosc noile tehnici genomice ca fiind echivalente cu ameliorarea convențională și tratează NGT în regimul organismelor modificate genetic.

În aceste condiții:

• lipsa trasabilității în UE,
• combinată cu regimul strict din state terțe,
• poate duce la blocaje la export, respingerea transporturilor
• și pierderi economice pentru fermieri.

Brevetarea materialului genetic și pierderea autonomiei fermierilor

Compromisul NGT:

• permite brevetarea trăsăturilor genetice naturale;
• creează premisele unui monopol asupra semințelor;
• afectează cercetarea publică și ameliorarea independentă;
• transformă fermierii în actori captivi ai unui sistem controlat prin brevete.

În timp ce riscurile și responsabilitățile rămân pe umerii fermierilor, beneficiile sunt concentrate în amonte.

Nu este o opoziție față de știință, este opoziție față de proasta reglementare și care face fermierii captivi

Semnatarii subliniază clar: nu se opun științei, cercetării sau inovării.

Opoziția vizează o reglementare prost concepută, care:

• elimină garanții esențiale (trasabilitate, coexistență);
• transferă costurile și riscurile exclusiv asupra fermierilor;
• promite beneficii care nu se regăsesc în textul juridic final.

Ce solicită organizațiile semnatare

Organizațiile cer României:

• să își mențină mandatul inițial;
• să voteze împotriva acordului NGT în forma actuală;
• să susțină:
  • trasabilitatea și etichetarea;
  • interzicerea brevetării trăsăturilor naturale;
  • echivalare „varietate cu varietate”, după modelul statelor mari producătoare de biotehnologie (MERCOSUR, SUAM CANADA, etc.);
  • protecția fermierilor și a exporturilor agricole.

Concluzie

În lipsa unor garanții clare și a unor beneficii reale pentru fermieri, acordul UE privind NGT reprezintă un risc major pentru agricultura românească.

De aceea, fermierii, amelioratorii, apicultorii și organizațiile de mediu cer un lucru simplu și legitim:
România să voteze împotriva acestui compromis.