Sesiunea de informare/formare practică privind utilizarea medicației antimicrobiene: Un pas esențial spre combaterea rezistenței antimicrobiene în zootehnia românească

În perioada 28-29 aprilie 2026, la Sala Ronda a Grand Hotel București (Bd. Nicolae Bălcescu nr. 4), s-a desfășurat o sesiune de informare și formare practică dedicată utilizării responsabile a medicației antimicrobiene. Evenimentul, organizat în cadrul proiectului european AMR F&V (Antimicrobial Resistance – Hands-on Training for Farmers and Veterinarians), a reunit peste 100 de participanți: fermieri, medici veterinari din ferme, reprezentanți ai organizațiilor asociative din zootehnie și autorități din domeniu. Acțiunea a fost realizată în parteneriat cu LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România) și a oferit 60 de puncte de educație continuă medicilor veterinari și lucrătorilor din zootehnia românească.

Proiectul AMR F&V (manager Andrea Costa) vizează fermierii și medicii veterinari care lucrează cu animale de producție din cele 27 de state membre UE. Scopul principal este susținerea tranziției către o utilizare redusă a antimicrobienelor, în acord cu ținta Farm-to-Fork (F2F) de reducere cu 50% a vânzărilor de antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură până în 2030. Sesiunile practice combină prezentări legislative, studii de caz, exerciții de grup și sesiuni de networking, promovând o abordare colaborativă între veterinari și fermieri.

Context global și național: De ce este urgentă acțiunea?

Evenimentul a debutat cu prezentări puternice despre impactul rezistenței antimicrobiene (RAM). Cristina Muñoz, coordonator al Planului Național împotriva Rezistenței la Antimicrobiene din Spania (AEMPS) și formator principal, a subliniat date alarmante: la nivel global, aproximativ 10 milioane de oameni mor anual ca urmare a RAM – mai mult decât din cauza cancerului.

În UE, bacteriile rezistente generează circa 800.000 de cazuri anual. RAM pune în pericol sănătatea publică și generează un impact economic major: costul estimat pentru sistemele de sănătate din UE se ridică la 1,1 miliarde de euro (date raport 2023). În ultimii 30 de ani, nu au fost dezvoltate suficiente noi antimicrobiene eficiente, ceea ce face esențiale măsurile de utilizare prudentă a celor existente.

Ioana Neghirlă (Șef Serviciu Controlul Bolilor, ANSVSA) a accentuat particularitățile României și Europei Centrale și de Est: densitate mai mare de animale în anumite regiuni, ceea ce crește presiunea asupra utilizării antibioticelor. Până în 2030, producția animalieră la nivel global ar putea crește cu 14% (conform OCDE), iar 70% din antimicrobienele produse la nivel mondial sunt consumate în domeniul veterinar. Medicația poate fi utilizată preventiv, dar acest lucru trebuie făcut responsabil.

Dr. Constantin Cerbu (Conferențiar USAMV Cluj-Napoca) și ceilalți formatori au legat aceste date de realitatea fermelor românești, promovând abordarea One Health – integrarea sănătății umane, animale și a mediului.

Cadru legislativ european și național

O parte consistentă a sesiunii a fost dedicată actualizărilor legislative:

• Regulamentul (UE) 2019/6 privind medicamentele veterinare (VMP) – definiții, restricții privind utilizarea profilactică și metafilaxtică.
• Prescripția veterinară obligatorie, evidențe detaliate și restricții privind utilizarea în afara autorizației.
• Reguli pentru furaje medicinale, administrare orală, liste de antimicrobiene critice.
• Farmacovigilență, bune practici de eliminare și ghiduri naționale pentru utilizare prudentă.
• Legătura cu Legea Sănătății Animalelor (AHL) și reglementări naționale.

Tendințele de utilizare a antimicrobienelor în perioada 2014-2020 au arătat reduceri semnificative în multe țări (ex. 41% în unele cazuri analizate), demonstrând că schimbarea este posibilă prin efort colectiv. RAM este un proces vechi de aproape un secol, începând cu descoperirea penicilinei, dar soluțiile durabile trebuie să lege sănătatea animală de cea publică.

Practică: Studii de caz și exerciții interactive

Ziua a doua a fost dedicată formării practice. Participanții au lucrat în grupuri pentru a identifica provocări reale din ferme (biosecuritate, bunăstarea animalelor, condiții de creștere, diagnostic, prescriere) și soluții practice pentru reducerea nevoii de antimicrobiene.

Printre studiile de caz prezentate:

• Gianina Stan, PhD (CRIOTI TRADE) – Îmbunătățirea sănătății animalelor prin protocoale sustenabile, prebiotice, probiotice și postbiotice.
• Dr. Lucian Vana și Dr. Daniela Babiciu – Managementul antibioticelor în fermele de lapte, cu accent pe mamite.
• Dr. ing. Carmen Albulescu – Soluții alternative și optimizări.

Exercițiile moderate de Sebastian Moya au încurajat colaborarea directă între fermieri și veterinari, identificarea barierelor și propunerea de bune practici adaptate contextului românesc.

Concluzii și impact așteptat

Sesiunea s-a încheiat cu un test post-formare, evaluări și un angajament de diseminare a cunoștințelor. Participanții au primit materiale pe USB și acces la resurse online. Eficiența va fi monitorizată prin chestionare ulterioare.

Evenimentul de la București subliniază că utilizarea prudentă a antimicrobienelor nu este o restricție, ci o investiție în sustenabilitatea zootehniei românești și europene. Prin parteneriate ca cel cu LAPAR, formări practice și transfer de bune practici, România avansează spre obiectivele UE, protejând sănătatea publică, economia și viitorul sectorului agricol.

Fermierii și medicii veterinari prezenți au plecat nu doar cu o serie de cunoștințe actualizate, ci cu instrumente concrete și o rețea de contacte valoroasă. Astfel de inițiative demonstrează că tranziția spre o zootehnie responsabilă este nu doar necesară, ci și realizabilă prin colaborare.