Amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte este esențială pentru a proteja competitivitatea fermierilor europeni și români, iar AAC a solicitat oficial această măsură încă din 23 octombrie 2025. Creșterea costurilor, lipsa unui benchmark CBAM și riscul de penurie fac ca aplicarea mecanismului de la 1 ianuarie 2026 să fie nerealistă și periculoasă pentru piața agroalimentară.

Demersul AAC a fost fundamentat pe riscurile majore pe care CBAM le generează pentru competitivitatea agriculturii românești și europene, într-un context de piață deja marcat de volatilitate, prețuri ridicate și presiuni asupra aprovizionării cu îngrășăminte. Aici puteti consulta materialul.

De ce am solicitat amânarea?

În adresa oficială transmisă pe 23.10.2025, AAC a atras atenția că aplicarea CBAM de la 1 ianuarie 2026 ar adăuga:

• până la 80 euro/tonă pentru uree,
• 30–50 euro/tonă pentru alte tipuri de îngrășăminte (CAN, TSP),

într-un moment în care fermierii suportă deja costuri fără precedent. Documentul subliniază că:

• stocurile de azot sunt reduse,
• exporturile Chinei rămân limitate,
• cererea Indiei crește,
• iar taxele din 2022–2023 asupra importurilor din Rusia și Belarus au reconfigurat piața globală, crescând dependența UE de surse mai scumpe și mai îndepărtate.

Concluzia AAC este fermă: aplicarea prematură a CBAM, fără un benchmark clar și fără platforma de certificate funcțională, ar însemna o taxare suplimentară autoimpusă asupra fermierilor europeni, în timp ce produsele agroalimentare importate vor continua să intre pe piață fără constrângeri similare.
23.10.2025_ Adresa AAC CBAM

Poziția Copa-Cogeca confirmă îngrijorările sectorului

Mesajul AAC a fost aliniat cu poziția oficială Copa-Cogeca, care, în aceeași perioadă, a solicitat amânarea implementării CBAM pentru îngrășăminte, argumentând:

• absența unui „CBAM Benchmark” publicat, care face imposibil calculul prețului la import;
• incertitudini majore privind prețul final al certificatelor, deoarece platforma de tranzacționare nu va fi operațională în 2026;
• riscuri reale pentru disponibilitatea îngrășămintelor, având în vedere că UE importă 30% din consum.
  Aici puteti consulta documentul oficial.

Instituțiile statului au confirmat primirea și analiza solicitării

Ministerul Afacerilor Externe a transmis un răspuns oficial către AAC, în care:

• recunoaște argumentele prezentate privind riscurile economice și de stabilitate a pieței agroalimentare;
• confirmă că MAE coordonează poziția României în discuțiile europene privind CBAM;
• subliniază că România urmărește „concilierea obiectivelor climatice cu necesitatea protejării competitivității economice a sectoarelor afectate”;
• asigură că mesajele AAC au fost transmise către ministerele de linie și instituțiile relevante.
  Raspuns Liliana Piron, director executiv LAPAR.

Mesajul nostru: CBAM nu trebuie să afecteze securitatea alimentară a Europei

AAC atrage din nou atenția că agricultura europeană nu are nevoie de noi poveri, ci de un cadru predictibil, competitiv și echitabil.
Aplicarea grăbită a CBAM în sectorul îngrășămintelor:

• nu reduce emisiile globale,
• mută producția în afara UE,
• crește dependența strategică,
• pune presiune pe securitatea alimentară a Uniunii.

De aceea solicitarea noastră rămâne clară: amânarea aplicării CBAM până la îndeplinirea tuturor condițiilor tehnice și de piață.