Criza climatică și economică apasă asupra fermierilor români
Mesaj al președintelui LAPAR, dr. ing. Nicu VASILE
Agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. În timp ce autoritățile anunță producții-record la cereale și rapiță, realitatea din teren este mult mai dură: porumbul și floarea-soarelui sunt calamitate în proporții de până la 90% în sudul României, iar mulți fermieri iau în calcul abandonarea acestor culturi.
Criza climatică – culturile dispar din sud
Patru ani consecutivi de pierderi cauzate de lipsa apei au pus sub presiune fermierii din zonele vulnerabile la secetă. Despăgubirile promise de stat nu reușesc să acopere nici costurile de înființare, iar renunțarea la culturile de primăvară devine o opțiune tot mai frecventă.
Irigațiile – veriga lipsă
România are 9,7 milioane ha arabile, dar doar 1,6 milioane ha amenajate pentru irigații. Într-un an bun se udă circa 800.000 ha, insuficient pentru a compensa efectele secetei. Sistemele construite înainte de 1980, gândite cu lacuri de acumulare de mare capacitate și funcții multiple (agricultură, piscicultură, protecția împotriva inundațiilor, hidroenergie), ar fi putut preveni actualul dezastru.
Criza economică – falimente în lanț
Criza climatică se suprapune peste una economică. Raportul BNR arată că datoriile sectorului agricol au crescut cu 27% în 2024, iar numărul companiilor insuficient capitalizate este în creștere. Anul trecut, 123 de firme agricole au intrat în insolvență, aproape jumătate ajungând direct în faliment. În 2025, în primele nouă luni, alte aproape 100 de societăți au urmat același drum.
„Fața dezastrului nu se vede în statistici, ci în bilanțurile fermierilor. Pentru a evita colapsul, avem nevoie de investiții urgente în irigații și cercetare, de subvenții aliniate la nivel european și de o piață corectă pentru produsele românești.” — Nicu VASILE, președintele LAPAR