O delegație LAPAR s-a întâlnit vineri, 13 septembrie, cu dna. Alexandra-Maria Bocșe, Consilier de Stat Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale, fiind prima întâlnire de acest fel.

LAPAR a fost reprezentană de Nina Gheorghiță, fermier și vicepreședinte LAPAR, Mihai Datcu, fermier și vicepreședinte APA Brăila, și Liliana Piron, Director Executiv LAPAR.

Întâlnirea a fost solicitată de LAPAR pentru a discuta Agenda 2030 cu impact asupra sectorului agricol, după ce anterior organizația a mai avut întâlniri cu Departamentul pentru Politici Economice și Sociale, coordonat de dl. Consilier de Stat Cosmin Marinescu.

După ce au fost trecute în revistă principalele dosare europene, LAPAR a subliniat nevoia unor studii de impact pentru toate obiectivele cuprinse în Agenda 2030 și care să aibă în vedere criterii științifice și dezbatere reală cu toți actorii implicați, astfel încât, odată adoptat un obiectiv, părțile implicate să înțeleagă care este scopul și parcursul de urmat.

Față de provocările sectorului agricol, dna. Alexandra-Maria Bocșe a subliniat pe de o parte nevoia de reducere a emisiilor și stocarea carbonului în sol prin culturile agricole și, de cealaltă parte, provocările de ordin climatic pentru care sunt necesare o serie de măsuri de ordin strategic.

LAPAR a subliniat faptul că deși agricultura este un domeniu care poate fi privit ca un sector care modelează și impactează cel mai mult natura, deci participă într-o oarecare măsură ca poluator, este singurul sector industrial care poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la reducerea amprentei de carbon prin producția vegetală care în procesul de fotosinteză, al plantelor, consumă CO2. Pentru ca acest parcurs să fie unul sustenabil, sectorul agricol are nevoie de un cadru legislativ care să asigure pre-condițiile necesare investițiilor în ferme. În acest sens, s-a subliniat nevoia reglementării duratei minime a contractului de arendă, fără de care nu se poate discuta despre investiții sustenabile în domeniul irigațiilor și/sau domeniul agroforestier. Totodată, au fost aduse argumente economice și de mediu care justifică adoptarea unei astfel de legislații, dat fiind faptul că orice investiție are nevoie de un timp de amortizare, cu excepția principalului mijloc de producție – pământul, care este singurul ”bun” ce nu se amortizează din punct de vedere contabil.

LAPAR a mai subliniat faptul că România are o agricultură privată, relativ tânără, dezvoltată cu precădere odată cu aderarea la UE în 2007 și că există multe capitole care au nevoie de timp pentru a se maturiza – comasarea terenurilor fiind un domeniu prioritar, atât pentru atenuare efectelor schimbărilor climatice cât și pentru reziliența pe termen lung a sectorului vegetal de cultură mare. În general, antreprenoriatul din agricultura românească s-a dezvoltat prin finanțare de tip credit furnizor și cu credite bancare, fără o politică de creditare dedicată sectorului și care să fie sustenabilă pe termen lung. Abia în anul 2021, agricultura din România a primit credite cu dobânzi ”corecte” prin  programe precum AGRO IMM, INVEST AGRO, CREDITUL FERMIERULUI sau RURAL INVEST, construite ca scheme de ajutor pe cadrul COVID-19, respectiv cadrul Ucraina. Însă, până la atunci, creditarea se făcea la dobânzi comerciale, uzuale oricărui business, fără a avea în vedere viteza de rotație a capitalului. În prezent, față aceste credite, principalul obstacol este plafonul de 280.000 euro pe care antreprenorii bancabili l-au atins deja.

Dna. Consilier de Stat a adus în discuție ”bondurile verzi” disponibile pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură, inclusiv pentru irigații și care reprezintă sursă de finanțare complementară PNRR.

De asemenea, Alexandra-Maria Bocșe a precizat că sunt disponibile sume și prin fondul de modernizare (din vinderea de certificate verzi din energie) și care a strâns până acum 15 miliarde de euro care trebuie cheltuiți până în 2023. Deși este un program gestionat de Ministerul Energiei, proiectele de investiții  în agricultură pot fi finanțate și de aici, pentru infrastructură verde.

Ambele surse de finanțare au în centru dezvoltarea unor proiecte sustenabile și care să demonstreze un impact redus asupra mediului.

Alexandra-Maria Bocșe a informat LAPAR că lunar are loc ședința Comitetului Interministerial găzduită de Guvernul României și ar fi nevoie ca din partea Ministerului Agriculturii să existe un plan pentru infrastructura de irigații de tip ”MASTER PLAN PENTRU INFRASTRUCTURA DE IRIGAȚII”, asumat și adoptat prin Hotărâre de Guvern și pe care guvernele viitoare să le ducă la îndeplinire, indiferent de culoarea polictică.

LAPAR a precizat că mediul asociativ a solicitat în nenumărate rânduri un astfel de plan pe termen lung și că organizația a venit și cu propuneri în acest sens.

LAPAR a adus ca exemplu județul Brăila care este cel mai irigat județ și unde s-au depus eforturi pentru acest obiectiv și din partea autorităților pentru infrastructura principală, dar și din partea fermierilor pentru infrastructura secundară. Totuși, în lipsa unor consultații reale, s-a ajuns ca infrastructura rutieră pentru Drumul Expres Brăila-Focșani să afecteze iremediabil activitatea exploatațiilor agricole pe care le va ”tăia”. LAPAR, prin APA Brăila, a solicitat și a participat la două întâlniri cu Ministerul Transporturilor și a prezentat soluții tehnice pentru a evita aceste distrugeri de infrastructură publică în detrimentul infrastructurii rutiere, dar organizația a fost refuzată pe motiv că soluțiile tehnice, deși sunt viabile, vor crește costul investiției. Așadar, în opinia organizației, sustenabilitatea este mimată inclusiv la nivel interministerial, din moment ce sunt distruse situri deja finanțate public pentru noi investiții, ignorându-se soluțiile tehnice disponibile.

LAPAR a reamintit totodată nevoia gestionării riscurilor în agricultură și a prezentat pe scurt modele din alte state, care ne pot inspira. Turcia și Israel sunt modele de studiat, la fel și Spania sau Italia, dintre statele membre UE.

Totodată, atunci când discutăm despre mediu și nevoia de a acorda atenție polenizatorilor, este nevoie de echilibru în luarea deciziilor pentru că sub impactul deciziilor politice, multe substanța active au fost retrase pe principiul precauției și astăzi fermierii sunt nevoiți să facă mai multe tratamente fitosanitare pentru a trata anumite boli sau dăunători la plante și animale (pentru că și în sectorul zootehnic, colegii reclamă deficiențe). LAPAR a dat exemplul tratamentului la sămânță cu neonicotinoide, pentru care Ministerul Agriculturii va solicita modificarea Regulamentelor 783, 784, 785/2018, astfel încât acolo unde de la natură este depășit pragul economic de  dăunare să se poată utiliza temporar și în regim de urgență tratamentul la sămânță cu neonicotinoide.

Pentru acest subiect, s-au făcut demersuri prin Copa-Cogeca și prin organizațiile membre în Grupul de la Vișegrad. Însă și Administrația Prezidențială, alături de toate autoritățile care au responsabilități în domeniu sau tangențial, în cadrul întrevederilor bilaterale trebuie să disemineze particularitățile pedologice și bioclimatice ale României, care deține 5 din 11 bioregiuni climatice la nivel european. În mod particular, bioregiunea de stepă este prezentă doar în România dintre statele membre UE, motiv pentru care țara noastră poate prelua modele de bună practică pentru gestionarea bolilor și dăunorilor doar de la state care au astfel de condiții de mediu și climă, ceea ce înseamnă că în cazul zonei de stepă poate împrumuta doar din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.

În concluzie, dna. Consilier de Stat a spus că Adminstrația Prezidențială va solicita MADR să propună un Master Plan pentru infrastructură de irigații în cadrul Comitetului Interministerial și să aibă în vedere parteneriate pentru a depune proiecte cu finanțare verde. Referitor la reglementarea duratei minime a contractului de arendă și comasarea terenurilor agricole, deși ele nu fac obiectul de lucru al Departamentului, sunt strategii sinergice pentru infrastructura de irigații, implicit pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice.