Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026. Schema aplică Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894, adoptat de Comisia Europeană pentru fermierii afectați de criza din Orientul Mijlociu. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), din care face parte LAPAR, a transmis ministerului observațiile și propunerile sale de modificare.
Ce prevede proiectul
Bugetul schemei este de aproape 60 de milioane de euro (314,4 milioane lei). Jumătate vine de la Uniunea Europeană, iar jumătate de la bugetul național. Sprijinul se calculează pe hectar și diferă în funcție de cultură:

Pentru culturile de câmp, sprijinul se acordă pentru suprafețe între 5 și 200 de hectare pe cultură. Pentru cartof, legume, solarii și sere, limitele sunt diferite.
Pot beneficia fermierii din sectorul vegetal, indiferent de forma de organizare, care au depus cererea unică de plată la APIA pentru 2026. Cererea pentru acest sprijin se va depune la centrul APIA unde ați depus cererea de plată. Va trebui să atașați facturi sau bonuri fiscale pentru îngrășăminte cumpărate între 28 februarie și 15 octombrie 2026, emise pe numele dumneavoastră. Suma primită nu poate depăși valoarea acestor documente.
Sesiunea de depunere începe în a cincea zi de la intrarea în vigoare a hotărârii și durează 15 zile lucrătoare. Plata trebuie făcută până la 28 februarie 2027.
Ce cere AAC
Salutăm faptul că România aplică regulamentul european și completează banii europeni cu fonduri naționale. În forma actuală, însă, sprijinul este mic. Proiectul compensează 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ, adică 250 de lei pe tonă. Chiar nota de fundamentare a ministerului recunoaște că îngrășămintele cu azot s-au scumpit cu circa 70% față de media anului 2024. Un fermier cu 100 de hectare de grâu ar primi 9.000 de lei.
Principalele noastre propuneri sunt următoarele:
- Mai mulți bani pentru schemă. Regulamentul european permite statului să adauge până la de două ori suma primită de la UE, iar proiectul se oprește la o dată. Cerem folosirea plafonului maxim, adică un buget total de aproape 90 de milioane de euro, și majorarea proporțională a sprijinului de la 0,25 la 0,375 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ. La grâu, de exemplu, sprijinul ar crește de la 90 la 135 lei/ha. Cerem, de asemenea, ca banii rămași necheltuiți să fie redistribuiți fermierilor, în loc să se piardă.
- Includerea orzului, orzoaicei, soiei și lucernei. Toate sunt culturi fertilizate. Orzul și orzoaica sunt semănate tocmai în perioada în care se cumpără îngrășămintele. Sprijinul pentru aceste culturi ar trebui calculat după aceeași metodă ca pentru celelalte, cu aceleași limite de suprafață.
- Un calendar realist. Perioada de achiziție se încheie la 15 octombrie, foarte probabil înainte ca fermierii să poată depune cererile. Cerem prelungirea ei până la 30 octombrie 2026 inclusiv, pentru că aprovizionarea pentru campania de toamnă continuă pe toată luna octombrie.
- Recunoașterea achizițiilor făcute prin cooperative. Mulți fermieri cumpără îngrășăminte prin cooperativa sau organizația de producători din care fac parte. Facturile emise de acestea către membri trebuie acceptate.
- Un dosar mai simplu. Pentru că sprijinul este plafonat la valoarea facturilor, ar trebui depuse doar facturile care acoperă suma cuvenită, nu toate achizițiile din perioadă.
Am cerut, de asemenea, publicarea unei estimări a suprafețelor și a numărului de beneficiari, ca fermierii să știe din timp dacă sumele vor fi reduse.
De ce contează și pentru viitorul PAC
Această schemă arată cât de mult depinde sprijinul în situații de criză de bugetul național: jumătate din bani vin deja de la statul român. În negocierile pentru bugetul european 2028–2034 se discută comasarea Politicii Agricole Comune într-un fond unic cu alte politici. Dacă se întâmplă asta, tot mai multe astfel de măsuri vor trebui plătite din bani naționali. De aceea, cerem Guvernului să susțină la Bruxelles un buget PAC distinct, cu doi piloni și cu o rezervă reală pentru crize. Cerem și suspendarea CBAM (taxa europeană pe carbon la import) pentru îngrășăminte, pentru că această taxă contribuie și ea la scumpirea lor.
Citiți documentele complete
📄 Adresa AAC către MADR, cu propunerile de modificare articol cu articol (PDF)
Proiectul este în dezbatere publică și poate suferi modificări până la adoptare. Vă vom ține la curent.