Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis un document tehnic privind neonicotinoidele în atenția Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și spre informare Reprezentanței Permanente a UE în România.
Fragmente extrase din documentul tehnic:
La nivelul U.E., România ocupă locul 5 ca suprafață agricolă după Franța, Spania, Germania și Polonia. Cele mai importante culturi agricole, la nivel național, funcție de suprafața anuală ocupată sunt: grâu (2,0 – 2,2 mil. ha), porumb (2,2 – 2,5 mil. ha), floarea-soarelui (1,0-1,1 mil. ha) și rapiță (350.000-500.000 ha). Aceste suprafețe ne poziționează printre cei mai importanți producători agricoli la nivelul U.E. ocupând locul 4 în topul general al producției de cereale, iar la nivel mondial intrăm în primii 10 mari producători. De asemenea, suntem mari producători de sămânță, la culturile de porumb și floarea-soarelui, la nivel european, după Franța.
Specificitatea pedoclimatică a țării noastre oferă condiții foarte favorabile nu doar culturilor mai sus menționate ci și dăunătorilor de sol specifici acestor culturi. Bazinul Mării Negre este considerat de entomologi raiul unor insecte de sol cum ar fi Tanymecus dilaticollis, unul dintre cei mai păgubitori dăunători de sol pentru majoritatea speciilor de cultură întrucât este un dăunător polifag imposibil de combătut prin metode agrotehnice. În arealul de creștere și dezvoltare are 34 de specii de plantă gazdă din 7 familii botanice. La nivelul U.E., această specie dăunătoare are o distribuție limitată fiind localizată în sud-estul continentului în Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina, sudul Rusiei și Turcia. Acest dăunător mănâncă culturi precum porumb, floarea-soarelui, soia, grâu, orz etc. În cazul culturilor de porumb și floarea-soarelui pierderile de densitate, în lipsa unor tratamente la sămânță, eficace, sunt foarte mari mergând până la compromiterea în totalitate a culturii. Să nu uităm că dintre cele 11 bioregiuni ale U.E., zona stepică este cantonată doar în România, iar această zonă este zona cu cele mai fertile soluri din lume (cernoziomurile) care oferă cele mai bune condiții culturilor cerealiere cum ar fi grâul și porumbul dar oferă condiții și pentru dăunătorii de sol care nu sunt întâlniți în alte regiuni agricole ale U.E. sau dacă sunt întâlniți condițiile pedoclimatice oferite nu sunt dintre cele mai favorabile și de aici nici presiunea pe culturile agricole nu are semnificație economică.
În România, producțiile la culturile de porumb și floarea-soarelui au început să crească substanțial odată cu apariția unor insecticide, tratament sămânță, care să țină acești dăunători de sol sub Pragul Economic de Dăunare (PED), iar densitatea culturilor să fie optimă pentru obținerea unor producții bune și foarte bune. În conferința de presă organizată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare în 27 ianuarie 2023, unde a fost dezbătut cu mediul academic impactul hotărârii Curții Europene de Justiție emise pe 19 ianuarie 2023 cu privire la posibilitatea Statelor Membre de a acorda autorizații de urgență conform art. 53 din Reg. 1107/2009, domnul cercetător dr. Emil Georgescu afirma: ,,Fără alternative de a proteja plantele, practic revenim ca în perioada din anii 1950-1960, când trebuia să semeni o dată, de două ori, de trei ori, când cultura porumbului era o mare loterie”.
Dăunătorii de sol care pun mari probleme culturilor agricole în România sunt: Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Opatrum sabulosum și Zabrus tenebrioides. Cu privire la zonele de favorabilitate, toți acești dăunători sunt cantonați în primul rând în partea de sus și sud-estul României (zona stepică), aducând mari pierderi producției agricole în fiecare an pe suprafețe de sute de mii de ha/cultură, chiar până la un milion de ha cum este cazul porumbului. Pe fondul creșterii numărului de ani secetoși, coroborat cu interzicerea tratamentului cu neonicotinoide la sămânță, a crescut considerabil densitatea acestora și gradul de atac.
[…]
Neonicotinoidele sunt folosite nu doar în cultură mare ci și în legumicultură și pomicultură pentru a controla un spectru foarte mare de dăunători. Neonicotinoidele au, de asemenea, uz veterinar împotriva păduchilor, puricilor sau muștelor, dar și uz casnic.
[…]
Considerăm că U.E. nu are argumente științifice sau economice care să justifice interzicerea în continuare a utilizării acestor insecticide, neonicotinoide, cel puțin în cazul tratamentelor la sămânță, în condițiile în care legislația în domeniul pesticidelor a fost revizuită cu scopul de a proteja sănătatea umană și mediul înconjurător. Cercetările, printre care și cercetarea românească, au arătat că nu există nici un pericol pentru mediu dacă sunt utilizate responsabil aceste produse. Datele statistice arată că numărul de familii de albine la nivel mondial, inclusiv în România, a crescut în țările în care s-au utilizat sau utilizează încă neonicotinoide. […]
[…]
În lipsa unor alternative tot atât de eficace și eficiente ca și neonicotinoidele, fermierii din România trebuie să aibă dreptul să utilizeze aceste substanțe așa cum și țările terțe le folosesc și de unde U.E. se aprovizionează cu miere, ulei sau alte produse agroalimentare rezultate din tehnologii care folosesc neonicotinoidele la tratamentul sămânță sau în perioada de vegetație a culturilor agricole. România nu-și poate permite să piardă prima poziție la nivelul U.E. în ceea ce privește cultura de floarea-soarelui și locul doi la porumb după Franța. Ca suprafață cultivată de porumb România este pe primul loc în U.E. Aceste două culturi ocupă aproximativ 3,5 milioane ha din cele aproximativ 10 milioane teren arabil. […]
În concluzie, pentru toate argumentele de mai sus, solicităm pe această cale domnului ministru Florin-Ionuț Barbu și echipei tehnice din MADR să facă toate demersurile necesare pentru ca la Consiliul Agrifish din 29 aprilie 2024 să solicite CE să revizuiască Regulamentele 783, 784 și 785/2018 și unde la Articolul 2 să se introducă a doua excepție de utilizare a semințelor tratate cu neonicotinoide în arealele de cultură unde de la natură există un număr de dăunători de sol peste Pragul Economic de Dăunare. […]
Documentul tehnic de poziție poate fi parcurs integral aici.