Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis în atenția Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles un document de analiză privind draftul de Regulament (EU) Reg. Eur 2021/2115 de punere în aplicare a derogării de la GAEC-8 pentru anul 2024.
Propunerea CE, transmisă în 01.02.2024 statelor membre, are ca scop să le permită fermierilor din UE să beneficieze de derogare pentru anul 2024, de la setul de standarde de bază cunoscute sub denumirea de GAEC-uri. Acestea GAEC-uri reprezintă ,,bunele condiții agricole și de mediu” iar opțiunea din draft este inacceptabilă pentru fermierii români în forma propusă, întrucât pierderile de venit la nivel de fermă sunt mai mari decât lăsarea necultivată a unei suprafețe în proporție de 4% ca teren pârloagă, așa cum este acum în vigoare.
Noi, fermierii care suntem obligați de concurența acerbă de pe piețele globale de produse agricole să ne urmărim cu foarte mare grijă costurile la nivel de fermă, ne exprimăm consternarea și dezamăgirea față de experții CE care nu au făcut un studiu de impact, prin care să realizeze că opțiunea propusă pentru anul 2024 este mai păguboasă pentru fermele noastre decât condiționalitatea inițială (pârloaga).
Comisia Europeană a propus 2 variante prin care fermierii să înlocuim suprafața pârloagă din GAEC–8:
- Varianta 1 – Înlocuirea celor 4% pârloagă cu o suprafață de 7% culturi fixatoare de azot fără utilizarea produselor de protecția plantelor (PPP) în cultură principală sau secundară. Mai multe detalii aici.
- Varianta 2 – Cultivarea în cultură secundară a altor culturi decât leguminoasele pentru boabe, tot fără PPP-uri, cu mentiunea că procentul de 7% avut în vedere la cultivarea leguminoaselor pentru boabe, va suporta un factor de ponderare de 0,33. Mai multe detalii aici.
Considerăm că beneficiile pentru mediu în ambele cazuri sunt mult prea mici în comparație cu pierderile fermierilor care sunt substanțiale, de cca 1200 – 6500 lei/ha (240-1300 euro/ha).
În practică, cel puțin pentru România, după recoltarea culturilor de vară, atunci când urmează să semănăm cultura succesivă, se instalează o perioadă (iulie, august, septembrie) cu cantități foarte mici de precipitații, iar pe mai bine de 30% din suprafața agricolă a țării chiar seceta puternică sau extremă (Dobrogea, Bărăgan, sudul Munteniei, sudul Moldovei etc.) deci pe cea mai mare parte a acestor suprafețe semănate cultura succesivă nici nu răsare. În cazul în care răsare cantitatea de biomasă este mică (cultura rămâne pe teren minim 8 săptămâni). În anul 2023 am avut zone unde nu a plouat mai bine de 300 de zile consecutiv!
Analiza completă este prezentată în documentul transmis în atenția autorităților române, care poate fi consultat integral aici.