Alianța pentru Agricultură și Cooperare (formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF) a avut în această săptămână, respectiv marți, 26 septembrie 2023, o întâlnire de lucru cu reprezentantul Administrației Prezidențiale, domnul Cosmin Marinescu, Consilier al Președintelui pe Probleme Economice și Sociale. În cadrul acestei reuniuni au fost prezentate doleanțele și așteptările fermierilor din România. De asemenea, Consilierului Prezidențial i-a fost remisa o luare de poziție din partea AAC prin care Președintelui Klaus Iohannis îi sunt aduse la cunoștință problemele cu care se confruntă agricultorii români, dar și posibile soluții pentru revenirea la o minimă normalitate și siguranță pentru toți cei care muncesc din greu în acest domeniu prioritar din economia României.

“Statul român trebuie să înțeleagă că prin măsurile adoptate la nivel european agricultura Ucrainei face concurență neloială agriculturii din România. Fermierii din țara noastră trebuie să respecte standardele UE, condiționalitățile prevăzute de Politica Agricolă Comună construită pe obiectivele ambițioase de mediu din Green Deal, în condițiile în care în ultimii 2 ani s-au confruntat cu creșterea prețurilor la inputurile agricole folosite de la înființarea culturilor până la recoltare (semințe, pesticide, îngrășăminte, motorină etc.), creșterea semnificativă a costurilor logistice, acces limitat sau restricționat la spațiile de depozitare, prioritizarea depozitării cerealelor din Ucraina și a livrărilor produselor ucrainene față de cele românești, scăderea prețurilor de valorificare a cerealelor, despăgubiri parțiale acordate fermierilor care au pierderi (nivelul compensațiilor fiind nesemnificativ față de realitatea din teren). Să nu uităm că din ultimii 4 ani agricoli (2019/2020 – 2022/2023), trei ani au fost secetoși iar fermierii au suferit pierderi foarte mari de producție” se precizează în documentul trimis pe masa președintelui Iohannis.

De asemenea, reprezentanții fermierilor nu doar se plâng de lipsa de fair-play din domeniul agricol al UE, dar vin și cu soluții punctuale. O astfel de listă de măsuri a fost atașată luării de poziție, măsuri necesare a fie aplicate în regim de urgență. Le reamintim aici pe scurt, cei doritori de mai multe informații putând accesa documentul integral pe link-ul de la finalul articolului. “Într-un context mai larg, dar ale cărui consecințe negative sunt accentuate/amplificate de războiul din statul vecin, avem nevoie de rezolvarea urgentă a următoarelor situații la nivel național, pentru a asigura predictibilitatea, stabilitatea și reziliența afacerilor agricole din România propunem:
• Să se promulge legea arendei care prevede o perioadă minimă de 7 ani pentru contractul de arendă, care ar asigura stabilitatea terenului în ferme și o predictibilitate pentru fermierii care ar avea încrederea și o garanție legală pentru investiții în teren (inputuri agricole), în tehnologie, în personalul angajat. O durată minimă de arendare de 7 ani produce efecte pozitive la nivel de fermă în plan tehnic, economic și de mediu. Țările din UE cu agricultură performantă, pe care noi în România le considerăm etalon, au contractul de arendă foarte bine reglementat din toate punctele de vedere (durata de arendare, dreptul de preempțiune, nivelul arendei etc.). De exemplu, în Austria durata de arendare este reglementată prin lege între 5 și 15 ani, în funcție de domeniul agricol (cultură mare, viticultură sau pomicultură); în Belgia durata contractului este de minim 9 ani și maxim până la întreaga activitate profesională a fermierului; în Franța durata de arendare este de 9, 18 și 25 de ani, iar în Spania de 5 ani și exemplele pot continua.

• Păstrarea facilităților fiscale pentru angajații din agricultură pentru perioada pentru care au fost acordate (până în anul 2028), pentru a asigura predictibilitatea mediului de afaceri din acest sector;
• Investiții în sistemul de irigații și actualizarea inventarelor ANIF;
• Protejarea terenurilor agricole fertile și interzicerea scoaterii din circuitul agricol a acestor terenuri pentru construirea de parcuri fotovoltaice.”

Deși apreciem deschis apetenta pentru dialog a Administrației Prezidențiale, nu putem trece cu vederea faptul că pentru întâlnirea cu mediul asociativ din agricultură a fost desemnat un specialist în economie, dar care – cum chiar domnia sa a admis – nu este un bun cunoscător al domeniului agricol. Poate că prezența la Cotroceni a unui specialist în domeniu ar constitui un plus și pentru AP, cât și pentru înțelegerea și eficientizarea dialogului cu “talpa țării” care contribuie prin muncă concretă la economia națională.

Documentul remis Administrației Prezidențiale a României, prin persoana Consilierului Prezidențial Cosmin Marinescu, poate fi consultat integral AICI.