𝐀𝐥𝐢𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐀𝐠𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐂𝐨𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞 (𝐀𝐀𝐂) a fost reprezentată la 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐎𝐌𝐍𝐈𝐁𝐔𝐒 𝐅𝐈𝐓𝐎𝐒𝐀𝐍𝐈𝐓𝐀𝐑 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐦𝐚 𝐌𝐀̆𝐒𝐔𝐑𝐈 𝐃𝐄 𝐏𝐑𝐎𝐓𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐄 𝐏𝐄𝐍𝐓𝐑𝐔 𝐏𝐑𝐎𝐃𝐔𝐂𝐓̦𝐈𝐀 𝐒̦𝐈 𝐂𝐎𝐌𝐏𝐄𝐓𝐈𝐓𝐈𝐕𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄𝐀 𝐒𝐄𝐂𝐓𝐎𝐑𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐀𝐆𝐑𝐎𝐀𝐋𝐈𝐌𝐄𝐍𝐓𝐀𝐑, 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐂𝐎𝐏𝐀-𝐂𝐎𝐆𝐄𝐂𝐀, 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚̆𝐬̦𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐮𝐱𝐞𝐥𝐥𝐞𝐬 𝐢̂𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝟐𝟑-𝟐𝟔 𝐈𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔 și 𝐂𝐨𝐜𝐤𝐭𝐚𝐢𝐥𝐮𝐥 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐈𝐫𝐥𝐚𝐧𝐝𝐞𝐳𝐚̆ și 𝐢̂𝐧𝐭â𝐥𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐠𝐫𝐮𝐩𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐕𝐢𝐬𝐞𝐠𝐫𝐚𝐝 𝐞𝐱𝐭𝐢𝐧𝐬, în format fizic, de către Matei 𝐌𝐚𝐭𝐞𝐢 𝐓𝐈𝐓𝐈𝐀𝐍𝐔 – Președinte LAPAR și 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐞𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐁𝐄𝐑𝐂𝐔 – UNCSV, Vicepreședinte COGECA.

Simplificarea și menținerea competitivității prin produse de protecția plantelor

Dezbaterea ”MĂSURI DE PROTECȚIE PENTRU PRODUCȚIA ȘI COMPETITIVITATEA SECTORULUI AGROALIMENTAR” a fost organizată de Europarlamentarii Gheorghe Cârciu, Grapini Maria și Benoit Cassart, în parteneriat cu COPA-COGECA, FRESHFEL EUROPE, PROFEL și CIBE pe OMNIBUS FITOSANITAR pentru simplificarea și menținerea competitivității prin produse de protecția plantelor, cărora le mulțumim pentru inițiativă.
Au fost prezenți fermieri din Franța, Italia, Belgia, Spania, Finlanda, Olanda și România pentru a prezenta provocările cu care se confruntă.

AAC a subliniat ca până în 2029 există riscul să fie eliminate 50% din medicamentele pentru plante pe principiul prevenției. Avem întâi nevoie de alternative, soluții comparabile ca și eficiență și preț, standarde de producție în oglinda pentru producția alimentelor importate cu cele autohtone. Fermierii sunt primii interesați să aibă grijă de sol și polenizatori pentru a-și menține mijloacele de producție și activitatea în sine, iar pentru asta tratamentul la sămânță are rolul determinant. Fermierii și Cooperativele din România au probleme majore cu rațișoara și viermii, care necesită soluții noi, eficiente sau menținerea celor vechi. Pentru noi este esențial ca viitoarea legislație să includă cel puțin 3-5 modificări concrete care să permită fermierilor și cooperativelor agricole să își continue activitatea în condiții sustenabile. Aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura producția de alimente de calitate, la prețuri accesibile pentru consumatori, și pentru a menține capacitatea de producție agricolă în Uniunea Europeană. În lipsa lor, riscul este creșterea dependenței de importurile de produse agroalimentare din state terțe.

În cadrul reuniunilor Cogeca Praesidium, Praesidia Copa-Cogeca și Copa Praesidium, reprezentanții AAC au participat la dezbaterea pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA privind: Actualizări referitoare la cadrul financiar și legislativ post-2027 (ECF, MFF/PAC, CMO), Conflictul din Orientul mijlociu și planul de acțiune pentru fertilizanți, CBAM, Task Force pe Extinderea UE, Strategia proteinei vegetale, Pachetul de simplificări pe fitosanitar, Indicatorii pe bunăstarea animală, Aspecte internaționale ale pieței, NGT, Directiva privind emisiile industriale, situația urșilor și protecția fermierilor din zonele afectate, diverse.

𝐄𝐥𝐢𝐬𝐚𝐛𝐞𝐭𝐡 𝐖𝐄𝐑𝐍𝐄𝐑, 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐃𝐆 𝐀𝐆𝐑𝐈:
O discuție aprinsă în următoarele săptămâni va fi pe revizuirea certificatelor legate de Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – CBAM. Propunerile vor fi lansate pe 16 Iulie. Vom consolida monitorizarea piețelor și crea un observator al pieței îngrășămintelor bazându-ne pe datele frunizate de reprezentanții industriei, fermierilor și cooperativelor. În prezent monitorizăm atenți și vom continua să fim vigilenți. Observăm că China, importa din ce în ce mai puțin și exportă mai mult. Trebuie să ne menținem capacitatea de producție în UE.
Începând cu 7 Iulie vom avea din ce în ce mai multe discuții privind definiția fermierului activ pentru începând cu 2027. Va fi o provocare în trialog, să se finalizeze negocierile Consiliul șefilor de stat din decembrie 2026 și cât mai favorabil sectorului agroalimentar.

𝐅𝐥𝐨𝐫𝐞𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐁𝐄𝐑𝐂𝐔 – 𝐔𝐍𝐂𝐒𝐕, 𝐕𝐢𝐜𝐞𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐂𝐎𝐆𝐄𝐂𝐀:
Suntem PRO EUROPENI și vrem să rămânem parte din Uniunea Europeană. Pentru noi, Politica Agricolă Comună și piața unică sunt cele care au ținut agricultura europeană competitivă și au oferit stabilitate fermierilor. Dacă dispare PAC, cei 2 piloni și se continuă cu deciziile constrângătoare care pedepsesc producătorii de hrană, o parte din ce în ce mai mare a fermierilor, vor fi împinși către euroscepticism. Dacă se va ajunge aici, să nu ne întrebăm peste câțiva ani de ce tot mai mulți fermieri devin eurosceptici. Dacă vor continua constrângerile, iar bugetele pentru Agricultură, Coeziune și Apărare vor fi reduse, aceasta va fi consecința deciziilor și măsurilor adoptate. Dorim ca discuțiile să se încheie pozitiv pentru noi, cu menținerea bugetului 2028-2034 la nivelul bugetului din programarea actuală și actualizarea cu rata inflației.
Investim, dar nu suntem compensați! Ne sporiți costurile de producție și în plus UE a mai deschis și o mulțime de piețe noi, fără studii de impact cumulativ.
Agricultorii trebuie să poată trăi din munca lor. Veniturile lor trebuie să acopere costurile de producție și să le permită să continue să investească.

Din cauza efectelor CBAM asupra costului fertilizanților, fermierii din România au obținut producții cu aproximativ 20% mai mici decât anul trecut. Mulți sunt deja decapitalizați și supraîndatorați, ca urmare a creșterii puternice a costurilor de producție și a investițiilor necesare pentru adaptarea la cerințele de mediu.
Vă rugăm să nu introduceți noi instrumente sau taxe care reduc și mai mult veniturile fermierilor și îi împing să renunțe la ferme, în favoarea fondurilor de investiții. De cele mai multe ori, compensațiile acordate parțial și după multe luni ajung prea târziu pentru a mai putea evita aceste pierderi.

𝐀𝐯𝐞𝐦 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐦ă𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐭 𝟐𝟕𝐚, 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯, 𝐬𝐮𝐬𝐩𝐞𝐧𝐝𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐁𝐀𝐌, 𝐝𝐚𝐜ă 𝐩𝐫𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐟𝐞𝐫𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐧𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐩ăș𝐞ș𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟐𝟐% 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝟓 𝐚𝐧𝐢, 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐋𝐞𝐭𝐨𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐞𝐥 𝐩𝐮𝐭̦𝐢𝐧 𝐬ă 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐬𝐜ă 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐭𝐚𝐱𝐞𝐢 𝐂𝐁𝐀𝐌 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐮𝐫𝐦ă𝐭𝐨𝐫𝐢.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐢 𝐓𝐈𝐓𝐈𝐀𝐍𝐔 – 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐋𝐀𝐏𝐀𝐑:
”Doamnă Werner, înțelegem că Agricultura trebuie modernizată prin inovare. Problema este că, Cadrul european de competitivitate, nu alocă un buget minim pentru agricultură, în timp ce Cadrul financiar multianual se află în prezent în curs de negociere și se propun tăieri masive ale bugetului pentru 2028-2034.
Cum garantați că Agricultura europeană nu va deveni vulnerabilă la importurile din Mercosur și la acordurile de liber schimb, dacă nu beneficiază ACUM de investiții coerente în inovare și decarbonizare?
În același timp, datele oficiale arată că România are aproximativ 11.500 de urși, depășind de aproape TREI ORI nivelul optim al populației pentru cei 70.000 km² de habitat adecvat din România (care poate susține aproximativ 4.000 de exemplare).
În ultimii 5 ani, în România au avut loc 14 decese și peste 150 oameni au fost mutilați. Doar în ultimii 2 ani au fost ucise 1.806 de animale domestice, printre care cai, bovine, oi, capre și porci și au fost date peste 30.000 de apeluri de urgență care au semnalat prezența urșilor sau atacuri ale acestora. Costurile economice asociate și, mai presus de toate, impactul asupra siguranței publice depășesc cu mult amploarea pagubelor provocate de lupi la nivel european, care au condus la modificarea regimului lor de protecție. România și Slovacia solicită aplicarea unei abordări similare în cazul urșilor bruni din acele state membre care au atins și menținut pe termen lung o stare de conservare favorabilă. Acest lucru are scopul de a asigura menținerea unui nivel rezonabil și echilibrat al riscului social și economic. 𝐅𝐢𝐭̦𝐢 𝐨 𝐜𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐣𝐨𝐚𝐬𝐚̆, 𝐦𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐬̦𝐢 𝐝𝐚𝐭̦𝐢-𝐧𝐞 𝐯𝐨𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐚̆𝐦 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐚, 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐬𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐭𝐚𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐧𝐢𝐯𝐨𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐚𝐫𝐢.”
COPA-COGECA rămâne platforma prin care agricultura europeană vorbește cu o singură voce. Alianța pentru Agricultură și Cooperare va continua să susțină, ferm, interesele fermierilor români în această construcție.