Agricultura UE este în prezent supusă unor constrângeri majore, precum Green Deal și strategia Farm to Fork, strategia pentru biodiversitate, unor condiționalități ce vin cu costuri sporite, nu doar pentru fermieri ci și pentru jumătate de miliard de consumatori europeni.
Se estimează o sporire a costurilor pentru producătorii europeni de 400% odată cu implementarea strategiilor menționate anterior. Trebuie avut în vedere ca cetățenii să își poată permite hrană de calitate, să nu se sporească sărăcia și să fragmenteze consumatorii europeni între consumatori de rang 1 și de rang 2. De multe ori, soluțiile propuse au, paradoxal, efecte nedorite asupra mediului, de pilda aplicarea tratamentelor în vegetație pentru combaterea insectelor dăunătoare în locul tratamentului industrial ale semințelor. În multe regiuni rurale ale Uniunii Europene, agricultura continuă să reprezinte activitatea de bază. Ca urmare, calitatea şi dimensiunea terenului agricol, în special ale celui arabil, constituie un factor important pentru dezvoltarea rurală și noi, fermierii, suntem primii care avem grijă de resursa noastră cea mai importantă. Nu dorim să aplicăm substanțe de care nu avem nevoie și să creștem fără motiv costurile de producție.
Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale pune accent pe menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale, prin promovarea unui management durabil atât pentru suprafeţele agricole, cât şi pentru cele forestiere. Plantele de cultură produc oxigen și stochează carbon, astfel încât activitatea agricolă are un efect pozitiv asupra mediului.
În 2009 a fost adoptată Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, ceea ce înseamnă că se poate recurge la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Din experiența noastră metodele preventive (agrotehice, rezistența cultivarelor, preparatele biologice, etc.) nu pot elimina acțiunea agenților de dăunare din marea majoritate a culturilor agricole. Aplicarea lor se poate face punctual pentru o anumită cultură, suprafață sau agent de dăunare. Pentru a măsura progresele în direcția atingerii obiectivului principal al Directivei – reducerea riscurilor și a efectelor utilizării pesticidelor sunt necesari indicatori de risc valabili la nivelul UE. În 2018, Comisia a propus doi indicatori de risc armonizați, care au intrat în vigoare în iunie 2019. Unul dintre indicatori se bazează pe statisticile privind vânzările de produse de protecție a plantelor, iar celălalt se bazează pe numărul de autorizații acordate în situații de urgență. Raport Curtea de Conturi Europeana (2020/ 05) “Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor”.
Referitor la utilizarea produselor de protecție a plantelor, Eurostat nu a răspuns necesității practice de a cunoaște consumul de Produse de Protecția Plantelor la nivelul UE, fiind nevoie să fie disponibile date privind vânzările per substanță activă.
La nivelul fiecarei țări membre, TREBUIE realizat în practică un “Program de monitorizare a principalilor agenți de dăunare din culturile cu importanță economică majoră și consum ridicat de pesticide, pe anumite zone geografice semnificative, și evolutia pragurilor economice de dăunare” bazat pe CONTROLUL RAPORTĂRII EXACTE A DATELOR, pe studii științifice realizate de cercetători sau organisme independente.
Există dificultăți majore în procesul de omologare a unui produs sintetic sau biologic de protecție a plantelor. Deseori Produsele de Protecția Plantelor sunt aplicate sub forma de fertilizanți care nu au aceleași reglementări. A fost creată categoria „produselor de protecție a plantelor cu risc redus”, cu alt regim de utilizare și până în prezent acceptate pentru utilizare, aproximativ 3%.
Pentru a se putea implementa obiectivele trasate în strategia privind pactul ecologic european fără a crea prejudicii și defavoriza statele membre din Sud Estul Europei și nu numai, este nevoie de realizarea unor studii de impact economic, social, pe mediu, atât la nivel european cât și pentru fiecare stat în parte.
În concluzie, deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizării soluțiilor convenționale de protecție a plantelor trebuie să fie luate ținând cont de rezultatele științifice și nu în baza presiunilor emoționale sau politice, iar aplicarea unor constrângeri, indiferent de cantitatea utilizată în prezent, este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează tehnologii cu consum moderat, sub media europeană, cum este cazul României.
Atasam aici adresa Aliantei pentru Agricultura si Cooperare transmisa catre Copa Cogeca si spre informate Comisiei de Agricultura din Parlamentul European